Ventilarea în Subsol
Subsolul este cel mai frecvent loc de depozitare a produselor pentru persoanele care locuiesc în case particulare. Singurul său dezavantaj, din cauza lipsei ferestrelor, este absența unui schimb normal de aer, ceea ce duce la umiditate ridicată și, în consecință, la formarea activă de mucegai și ciuperci pe produse, provocând deteriorarea rapidă a acestora.
Pentru a elimina această problemă, este necesar să instalezi un sistem de ventilație, pe care îl poți construi chiar tu, dacă cunoști toate detaliile legate de funcționarea unui astfel de echipament și înțelegi cum să faci corect ventilația în subsol.
Instalarea sistemului de ventilație în subsol
Pentru un microclimat favorabil în încăperea subsolului, este necesar să se creeze un sistem de ventilație bine gândit, care să asigure o tranziție lină a temperaturii de la podeaua rece la tavanul mai cald. Diferența de temperatură variază în funcție de anotimp, astfel că pentru perioada de vară temperatura maximă admisă este de până la +15-16◦C.
Depășirea acestei valori are un impact negativ asupra conservării alimentelor, de aceea este necesar să se limiteze fluxul de aer cald din exterior și să se mențină temperatura din subsol la nivelul de 10-12◦C. Schimbul de aer poate fi reglat prin metode forțate, folosind un ventilator sau prin amplasarea corectă a canalelor de ventilație pentru admisie și evacuare.
Capătul conductei de admisie ar trebui să fie plasat în cel mai jos punct al subsolului, iar la ieșirea din încăpere să rămână la aceeași adâncime încă 3-4 metri. Aceasta asigură o temperatură optimă a aerului care intră din exterior și se deplasează în jos prin canalul de admisie.
Din cauza formării condensului în perioada caldă, este necesar să se asigure o pantă pentru conducta orizontală, iar pentru fabricarea acesteia se recomandă utilizarea oțelului inoxidabil sau a tubulaturii din polietilenă de înaltă densitate (PHD). Intrarea de admisie ar trebui să fie protejată cu o plasă împotriva rozătoarelor și cu un capac de protecție împotriva ploii, iar distanța de la sol ar trebui să fie de cel puțin 45-50 cm.
Aerul cald se acumulează sub tavan și este evacuat prin canalul de evacuare, excludând formarea așa-numitelor zone moarte. În cazul ventilației naturale, canalul de evacuare trebuie să fie drept sau cu un număr minim de coturi, iar porțiunea exterioară ar trebui să fie neapărat izolată și instalată strict pe o linie dreaptă.
Funcția principală a canalului de evacuare este asigurarea unei capacități de curgere ridicate. Dacă schimbul de aer este insuficient, conducta poate fi prelungită sau se poate instala un deflector. În această etapă, se ia decizia privind crearea unui sistem de ventilație forțată în subsol.
Principiul de funcționare al sistemelor de ventilație în subsol
Principiul de funcționare al sistemelor de ventilație în subsol poate varia și depinde de suprafața încăperii și de caracteristicile amenajării.
Pentru un subsol cu un volum de până la 12 mc, se poate folosi un sistem standard de ventilație cu un canal de extracție și unul de admisie. Circulația aerului se realizează prin canale prin intermediul grilelor de ventilație, amplasate la nivelul și în punctele de intrare în încăperi.
Asigurarea admisiei de aer în subsol este mai simplă decât organizarea extracției. De aceea, se folosește un sistem în care aerul este furnizat individual în fiecare încăpere prin canale separate de admisie, iar extracția se face printr-o singură conductă de evacuare. Un singur canal pentru admisia aerului în subsol poate fi pur și simplu insuficient, deoarece o țeavă cu diametrul de 10 cm poate asigura un bun schimb de aer într-o încăpere cu un volum de maximum 10-12 mc.
Pentru a reglementa fluxul de aer, se poate folosi o clapetă specială, care se instalează pe canalul de extracție. În acest caz, cu cât aceasta este mai deschisă iarna, cu atât temperatura din subsol este mai scăzută. Pentru a crește eficiența, este recomandat să se instaleze ventilatoare de canal pentru extracție.
În acest caz, aerul poate fi evacuat la orice înălțime, dar cu condiția să fie suficient de departe de conducta de admisie. Ventilatoarele multifuncționale sunt mai calitative, fiabile și performante, permițând menținerea ușoară a unui microclimat favorabil în subsol, care depinde direct de condițiile meteorologice externe.
Tipuri de ventilație pentru subsol.
Ventilația pentru subsol prevede utilizarea diferitelor tipuri de astfel de sisteme, iar alegerea acestora va depinde de caracteristicile de exploatare ale încăperii:
Naturală (de aport și evacuare). Funcționarea sa depinde în mare măsură de climat și temperatura exterioară. Aceasta reprezintă o variantă destul de comună pentru depozitarea de iarnă, deoarece se creează o mare diferență între temperatura exterioară și cea interioară, ceea ce duce la o circulație eficientă.
Combinată. Utilizarea sa este relevantă în cazul în care produsele sunt planificate să fie depozitate vara, deoarece sistemul natural în vreme caldă poate să nu ofere deloc circulație a aerului.
Pentru a echipa ventilația într-un subsol mic, adesea este suficient să se folosească un singur tub, precum și să se instaleze o clapetă pentru a regla viteza de aport a aerului și intensitatea acestuia. Pentru a verifica funcționarea sistemului, este suficient să se aplice o foaie de hârtie la toate orificiile de evacuare.
Cum se instalează sistemul de ventilație natural?
Se recomandă proiectarea și executarea montajului acestui sistem în timpul construcției casei. În acest caz, va fi mult mai ușor să efectuezi toate lucrările în comparație cu montajul într-o structură deja construită. Cu toate acestea, în unele cazuri, pur și simplu nu este posibil să se respecte această regulă, dar nu trebuie să te îngrijorezi, deoarece conductele de ventilație sunt adesea instalate în structurile deja ridicate.
Dacă se planifică echiparea unei ventilații pentru un subsol independent, se va face o deschidere în tavan pentru a ieși conductei de evacuare. Aceasta trebuie întărită pe ambele părți. În acest caz, conducta de aer proaspăt trebuie să fie scoasă pe acoperiș și să fie așezată mai jos decât canalul de evacuare.
Dacă subsolul se află sub o casă rezidențială, conducta de evacuare a aerului trebuie să fie direcționată prin canalul de ventilație al casei, care iese pe acoperiș.
După ce conductele de aer proaspăt și de evacuare sunt instalate complet, se vor închide orificiile exterioare, iar în interior se vor instala clapete speciale. Chiar și atunci când se folosește izolație în canalul de evacuare, adesea se acumulează condens, motiv pentru care în partea de jos a conductei se instalează frecvent un robinet pentru a permite scurgerea apei.
La final, se efectuează o verificare a sistemului de ventilație prin aplicarea unei foi de hârtie la canalul de admisie.
Cum se instalează sistemul combinat.
Dacă nu este posibil să echipați un sistem de ventilație eficient de tip natural pentru subsol, ar trebui să dotați încăperea cu o variantă combinată mai adaptabilă.
Instalarea sistemului de ventilație combinat se efectuează exact la fel ca și în cazul celui natural – folosind tuburi de evacuare și de admisie. În acest caz, în canalul de evacuare se instalează un ventilator suplimentar, care asigură o evacuare mai eficientă a aerului din subsol.
În încăperi mari, se recomandă echiparea canalului de admisie cu un ventilator. Dacă însă subsolul are o suprafață mică, instalarea unui ventilator pe canalul de intrare pentru funcționare continuă nu poate fi considerată rațională, deoarece aceasta va duce la un consum excesiv de energie electrică.
Pentru a echipa ventilația combinată, este adesea suficient să folosiți ventilatoare cu o putere de maxim 100 W, putându-se utiliza atât ventilatoare axiale, cât și ventilatoare canalizate. Aceste din urmă sunt economice și pot fi instalate în orice parte a canalului de aer.
Cu ventilatoarele axiale, se poate obține un debit de aer mai mare, dar consumul de energie este și el mai mare. Atunci când se utilizează astfel de dispozitive, se recomandă echiparea conductei cu un clapetă de sens invers, care va bloca intrarea aerului rece din exterior.